Viitorul

Ma gândesc la ceva ce întotdeauna crează probleme… Viitorul. Cu toate că există industrii pentru a distruge viitorul, sau pentru a-l crea doar la nivelul unui moto, gen campanii electorale, sau publicitare…
Rari au fost cei ce au înțeles însemnătatea unui prezent în care exprimi viitorul. Riscul de a rămâne nu un anonim ci un înșelător.
Fiecare generația are beneficiile ei, uneori bazându-se pe ceea ce au dat predecesorii.
Dar viitorul uneori consumă mult din energiile prezente. Extrema cealaltă este să vezi doar un simplist Carpe Diem, trăiește clipa.
Uimitor este că ambele extreme sunt făcute pe baza afirmațiilor Bibliei. Importanța viitorului, determinat de un prezent. Cu toate că viitorul, în imaginea Bibliei ține mai mult de a lăsa prezentul condus de Dumnezeu, pentru că doar Dumnezeu este responsabil de viitor. Idioma credinței. Cercetarea viitorului are sens doar când este în ceea ce privește lucrarea Lui.
Cum este just să te raportezi la viitor?
Cauză-efect, în felul acesta se crează probleme care țin de tradiție.
Prezent complex, nedeterminat, nedetarminant ar fi următoarea paradigmă, poate având la bază viziunea ciclică a vieții. Cu sau fără ajutorul tău ajungi în prezent. Poate aceasta a creat cea mai mare problemă în ce privește problematica predestinației în lumea protestantă. Diferențe sunt mici în ce privește alegerea sau indiferența.
Cert este că nu puteam alege trecutul nostru, putem alege rpezentul și sigur putem să influențăm viitorul. Change we need a avut un efect uimitor asupra oamenilor, un slogan de premiu Nobel, nu?
Fără să vrem există o cauză efect, chiar și în ceea ce privește viitorul, viața și moartea. Nu în sensul păcatului originar, de care sunt responsabil eu, acum. Viziunea prezentului și a vieții în cultura și realitatea creștină este nu una ciclică ci una liniară, ce merge spre un moment, spre un viitor știut de Dumnezeu, așteptat de oamenii ce au ochii deschiși pentru aceasta.