Ce ar fi universul fara de noi?
sau ce am fi noi fara un univers?!
Cum as putea sa cant si sa traiesc ceva ce nu vad... il exprima un altul... sau Dumnezeu...
si totusi cred... si ma comport incluzand aceasta realitate!!!!
Suntem atat de mici... pana si timpul ne trece... si materia este mai "eterna" decat noi... si totusi ... inaltul il stim mai mult decat ceilalti "mai eterni" decat noi...
si mergem cu sau fara vrerea noastra spre intalnirea cu EL, Creatorul... altii ca sa Il intampine, pe altii sa ii intampine!
Pe fiecare pagina de istorie se scrie ceva despre noi lucarand impreuna cu El sau despre noi intorcand armele impotriva Lui. Oricat de dureros s-a tranformat istoria noastra ramanem datori Lui, Tatalui, ca putem gusta inca de pe acum eternitatea unei clipe, bucuria oferirii unei flori, sau inaltul unui zbor... fara El... sau cu El... prin accept sau fara... traim astfel de momente!!
Imi rasuna imaginea unei melodii presarata pentru mine... din amalgamul odata nedefinit... pot sa intelg tema interpretata... sa-i studiez linul sau tonul acut .... calmul sau tumultul... cu sau fara El... visez intr-o realitate prezenta...
Am uitat de EL... sau nu... viata merge spre intlnirea cu Dumnezeu... un Univers ce se regaseste in ABSOLUT. Macar aceste nu poti sa il negi!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu