vineri, 11 februarie 2011

Poveste de dragoste

Cuprinsul inimii iubite,
De veacuri perindând altfel
E sunet si clipiri oprite
E doar acum o ea c un el.

In fiecare dimineata
Pamantul capătă alt sens
Furi de la toți câte-o povață,
Iar ești cu ea, exiști intens.

și serile de nopți plăpânde
Cu gândul neoprit de stele
Tot caută în sensuri blânde,
Sunt eu un prinț, prințesei mele?!

Năvalnic este căutatul,
Adânc e dorul a șoptire,
Să știi de ea, așa-i băiatul
Cărarea ei să-i fie oprire.

Cuvintele nu-s poezie,
Când mâinile se strâng sub lună
Cu glasul tremurând să cheme…
Aleasa inimii stăpână…

Dacă-i iubire va rămâne,
Un neoprit frământ sub zile
Ce din mister alint s-adune,
Un joc curgând spre noi idile!

Când porți iubirea peste veacuri…
Privitul neoprit de stele…
Decoperi multe alte laturi …
Prin încântări și clipe grele!

Atunci știi să iubești deplin,
Când anii cumpără din voi,
Un vis și-un sentiment divin…
Ce tot vă creste pe-amândoi…

Nu mi-e ușor iubire să te-așez în versuri,
Să te cuprind cuvinte ce transced din tine,
Revăd și ieri și azi demersuri…
Ce nasc un Paradis spre clipa care vine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu