Lacrimi

Picurii de apa, patrund in ochii nostri

Se tot roiesc pe trup, pe haine, pe umbrele,

Torent de lacrimi reci, dorind sa ne transforme,

Curgand din provocarai, sau doar din vremuri grele.



Cand picurii se varsa, nici cerul nu mai este

E doar un nor, un abur, cu degetul atins,

Surprins tresar, si vreau sa dau de veste

Ca cerul si pamantul spre una s-au cuprins.



Sa nu uiti niciodata, in viata cand se plange,

E nor, e frig, e rece, esti singur in apus,

Dar nu uita, cand cerul, gandirea nu-l atinge,

Fiinta Lui coboara, fara cuvant de spus…



El plange impreuna, tinandu-te de mana

Purtand povara ta, si viitorul stins

Credinta ta atunci, se-nalta din tarana,

Udata-n jertfa Lui, caci toate Le-a invins.


tuesday, octomber 30, 2012, Cernica