Rasare vesnicia peste anii casei voastre
Adanc au fost purtate gandurile Lui.
Cum ati privit mereu mult dincolo de astre
Traind acum, ca in culoarea cerului...
Nu s clipe care sa nu-ngenungheze
Purtatul vostru-n greul aspru intalnit,
In lacrimile voastre ochiul care sa vegheze,
Privirea-n Bratul care v-a zidit.
Ramaneti printre oameni casa sfanta,
In chip sa nu va-ngrijorati
Sa fiti un loc unde e ruga si se canta,
In batalii, oricat de greu ar fi, luptati.
Si fiica si baiatul vostru, impreuna
Sa vada pasul vostru doar in El.
Iar voi, iubiti ca-n serile sub clar de luna,
Sa adunati din rodul semanat in Miel.
Nu va promiteti zile mult imbelsugate,
Ci anii sa va fie fara de risipa.
Iubiti in El cuvinte si priviri uitate,
Taind in vesnicii, un astazi intr-o clipa.
Pentru Gabriela si Cornel Nichita Septembrie 2012, Onesti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu