Spiritualitate

Am pasit gratios, sau mai putin in noul an.
 Pe cat de repede trec zilele pe atat de repede ne risipim sau ne construim.
 Si aici fac refereire strict la partea umana numita spiritualitate. Frumos dar in acelasi timp abstract formulata. E modul in care devenim oameni, cum a dorit Dumnezeu prin creatie, lucru realizabil doar prin Spiritul Sfant, sau e modul in care devenim razvratiti, in aceiasi tabara cu impotrivitorul, tot prin spirit, dar de data aceasta cel rau.
E copilaresc de usor, si simplu. La prima vedere.
"Spiritualitatea presupune doua elemente care sunt in conflict cu: valorile, cultura, natura noastra si convingerile pe care le avem despre lume si viata. Presupune o viata de supunere si de conectare permanenta la Dumnezeu!" (Joseph Kidder, Cele 4 mari secrete... pg, 117)
Cu alte cuvinte spiritualitatea, acea latura ce cladeste gandirea, constienta de sine, meditatia, motivatiile, trebuie sa fie cerute in dezvoltare de la Dumnezeu.
In fiecare secunda, spre zile.
Putem depinde de Dumnezeu, sau putem sa fim lasati in propria noastra murire.
Ai dorinta sa lupti pentru aceasta, sau abandonezi lupta si sensul!
Spiritualitatea inseamna sa te lasi purtat pe aripi de vultur spre inalt, motivat de incredere si frumosul sensului si a inaltimii. Lipsa ei, abandonul, inseamna sa dai din aripi, propriile aripi, propriile scopuri sau sensuri provizorii, obosind, pierzand altitudinea; un proces repetitiv numit viata, in care te prabusesti lent, fara El, sau te abandonezi Lui.
Eu si tu, ne alegem trecerea spre vesnicie!

vineri, ianuarie 15, 2016
Onesti