Despre voi

draga cuvant!
Pe cat de mult te lasi asteptat, pe atat de usor te lasam prafuit sa astepti.
Sa fie oare tot eul nostru de vina?!

Uneori te vrem sa ne scoti din incurcatura, alteori sa cucerim vise imposibil de indraznit...
De multe ori uzam de existenta ta ca sa exprima iubirea,  chiar sa o nasca sau renasca.
Ce am face noi fara tine, inlauntrul nostru... in afara noastra, spre celalat, spre voi!
Cum ne-am purta cunoasterea si dorul?
Draga Cuvant!
Gangurim la gandul ca de veacuri nu stim sa te pretuim.
De veacuri Ne deplangi murirea si astepti prafuit dinspre stele, sa ne chemi la Tata!

Onesti, miercuri, noiembrie 16,2016

Lumea mea

M am obinuit cu mine.
Apoi cu ai mei. Copilarie draga, si infinit de lunga si de scurta in acelasi timp.
La adolescenta m am reobisnuit cu mine. De data aceasta mult mai furtunos. Ce sa fac. Asta inseamna schimbari de la fizic, pana la sentimente si gandiri.
Apoi m-am regasit iubindu te. Cea mai frumoasa unire si crestere. Cea mai complexa forma de obisnuita umana, la ceva ce schimba din radacini natura fiintei umane. Un proces ca o imitare a spiritualitatii absolute.

Insa de cateva saptamani amandoi ne obisnuim inca o data. Si tot cu o fiinta ne obisnuim.
E o renastere a drumului vietii noastre, de data aceasta vazut prin alti ochi.
Ochi de copil si de parinte in acelasi timp!

Onesti, miercuri, noiembrie 2016, 2016
8 weeks of C