draga cuvant!
Pe cat de mult te lasi asteptat, pe atat de usor te lasam prafuit sa astepti.
Sa fie oare tot eul nostru de vina?!
Uneori te vrem sa ne scoti din incurcatura, alteori sa cucerim vise imposibil de indraznit...
De multe ori uzam de existenta ta ca sa exprima iubirea, chiar sa o nasca sau renasca.
Ce am face noi fara tine, inlauntrul nostru... in afara noastra, spre celalat, spre voi!
Cum ne-am purta cunoasterea si dorul?
Draga Cuvant!
Gangurim la gandul ca de veacuri nu stim sa te pretuim.
De veacuri Ne deplangi murirea si astepti prafuit dinspre stele, sa ne chemi la Tata!
Onesti, miercuri, noiembrie 16,2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu