Gânduri în apus!
Mi-e dor de focul de la gura sobei!
De ei, adunati nu sã priveasca la Tv/Pc sau fiecare în mobil, ci unul spre altul, chip si cuvânt.
Mi-e dor de voi, zile de sanius! Nu de zgomotul jocurilor online.
Mi-e dor sã privesc pe geamul de la tren. Pierdut în zare, printre ganduri, si furat în priviri de case sau oameni ce rãsar pe drumul ochilor încântati de naturã.
Mi-e dor sã cânt, nu doar sã ascult itunes sau youtube.
Mi-e dor de ochii asezati în carte, da, cu miros de carte, cu fosnet de paginã, cu pagina îndoitã la colt, pentru semn, si cu foaia ce noteazã ideile alãturi, sau creionul ce aseazã semnul exclamãrii pe lateralul scrisului!
Vreau o diminuare a zgomotului de taste, pentru sunetul penitei pe hârtia gata sa adune cuvinte... o diminuare si o intensitate diferitã de luminã în noapte. De la albastru sau alb spre lumina noptii cu sclipiri de stele, sau luna plinã.
Mi-e dor sa alerg, sã merg cu bicicleta.
Mi-e dor sa te vãd în realitate, sã-ti vãd chipul, si sã-ti las cuvintele sa atingã în nuante unice sunetul, sa pot sa-ti memorez vocea.
Mai pot sa fiu sãrac? Sau mai pot fi bogat din nou?!
Bârlad, luni, ianuarie 2, 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu