Acelasi vis!
De ai sti fetita mea
De câte ori,
În chipul si în glasul tãu
Am asezat din inimã
Un nesecat izvor,
De cânt si de imbratisare pentru viitor.
De ai sti privire gingasã ce esti,
Cum gânguritul si zâmbetul tãu,
Ne a rascolit din întristare ne-ntrerupt,
Pe drumul necuprins de cãlãtor,
Un nesecat izvor,
De Paradis în asteptare si de dor.
De ai sti copilã cu parfum de vesnicie,
Ca fiecare clipã lângã tine
E-un dar divin,
miracol ce ne poarta cãtre infinit.
Ce sparge al pãmântului zavor,
Cãtre divinul nesecat izvor.
O, tu fetita mea,
Cât vom trai, cã-i mult, ori cã-i mult prea putin,
În gând si ochi, te vom purta mereu,
Înlãcrimati,
Cã tot te-nalti sã zbori din cuib.
Vãzduhul iti asteaptã aripile-n zbor...
...Cât încã pasii tai, se tot aseaza langa noi,
Ne tii de mana,
Si ne legi invesniciti,
Traind in clipe, spre acelasi vis nemuritor.
Pentru Clarice
Luni, februarie 20, 2017, Onesti
11:13
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu