retraire

Se lasa noaptea peste sufletul nostru.

As vrea sa dorm, dar nu pot.

Mi e glasul inabusit de lunile scurse ca un izvor de munte.

Dar e liniste. Mai liniste ca inainte!

21:39 e o ora inscrisa in nemurire. Dupa exact un an stau asezat intre doua veacuri, doua lumi. Lumea lasata in urma acum un an, avand un prieten drag in ea, si lumea de atunci incoace. Mai zbuciumata, mai amara, o nastere pentru o realitate necunoscuta ca durere si viere.

Dar e liniste! Si e incredere deplina. 

Peste putina vreme rasar zorile adevaratei vesnicii.

Astazi, luni, ianuarie 15, 2018

21:40 Onesti
No more words