Uneori nu mi pot pierde din memorie evenimente sau situatii. Raman lipite fara nici un efort. Alteori spun: mi am amintit, astazi este...
Orice eveniment prin trecerea timpului comporta aceasta raportare.
Nu am mai scris de mult. Asta arata ca timpul trece, evenimentele din trecut lasa locul noilor realitati ce compun existenta noastra efemera.
Fiecare zi lasa loc pentru trecut dar si pentru prezent, respectiv viitor.
Ma regasesc in prezent uneori atat de atasat trecutului sau cu totul descatusat de el; alteori readuc in prezent ceva ce parea de mult lasat in trecut, si revine insotit de sentimente, emotii si trairi ce devenisera prafuite intr un colt uitat.
Unele evenimente din trecut le aduci inapoi, altele revin fara efort. De asemenea in prezent putem controla pana la un punct situatiile, dar exista si o limitare.
Asa ca exist efemer intr o lume cu realitati ce pot fi experimentate ca nou, ca vechi, ca alegere sau pura descoperire. Avand in vederea complexitatea omului, a universului si a interactiunii umane, nu pot accepta intamplarea. E divin si uman in existenta.
Efemeritatea poarta raspunderea pentru a face fiecare clipa nemuritoare. Devine un absolut obligatoriu de a ramane indatorat trecutului, prezentului spre viitor.
Ramai.
Luni, aprilie 16, 2018
onesti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu