Mai esti?
Putem trece fara sa obvservam. Poti trece fara sa fii observat.
Era cat pe ce sa alunec in neantul zilelor, daca nu era clipa de meditatie inainte de adormire.
Uneori e greu sa vezi, sau nu mai vrei, sau nu mai poti, sau e prea neinteles.
E un gol al timpului, al zilelor, al locurilor, dar mai ales al oamenilor ce se adanceste in suflet.
Daca nu a fost, nu se formeaza nimic.
Dar daca a fost, o oprire a timpului, ca e o secunda sau cu investitie semnifcativa de timp, loc si persoana atunci ne modelam fiinta ireversibil.
Devenim incrustati in realitati, fie ele si trecatoare.
Aceasta ne face memorabili, sau mai putin.
Cu timpul ne pierdem in spatiu si timp. Dar ceva ramane. Mereu.
O farama de mine purtata ntr um chip, sau un loc, in acea trecere secundara ce a devenit semnificatica.
Uneori ne irosim in clipe sau zile fara rost, sau chiar degradant.
Alteori ceva, cineva ne modeleaza ireversibil.
Din noi, din altul, din altceva... dar unii din vesnicie.
Doar asa peste veacuri, ochii vor cauta: mai esti?
Today, monday, august 27, 2018
22:47 Cuenca, Spain
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu