duminică, 29 decembrie 2019

Indraznesc

“Indraznesc cu timiditate sa sper” spunea cineva.
Lectia maturizarii este adanca in constiinta mea.
Momentul cand cantaresti trecutul, cand il asezi in peria aspra a ratiunii, a deciziilor facute, observand cum ti-au determinat intr-un anume mod rasaritul, zenitul sau apusul e de fapt ingenuncherea pentru un alt fel de viitor, un alt fel de om.
E deschiderea fata de tine insuti, in modul cel mai real si gol posibil, cu scopul de a te intelege si nu doar. De a accepta si nu doar.
De a recunoaste necesitatea unei defintii a moralitatii ce nu are parametri interpretabili; unei morale a bunului simt, a modestiei naturale dezgolite autentic, a unor valori crestine unice, ce pot crea si recrea prin divin orice aripa rupta sau orice prezent prabusit.
Ce aduce prin negarea acestor valori se regaseste in durere, suferinta, neglijenta dar prin perseverarea imoralului, se aduce raul ca existenta in umanitate, si din pacate fara limita. Raul fara limita e efectul anilor de negare, de acceptate a unori pseudovalori. Duplicitarismul intelectual e falimentar in fata moralei crestine autentice. Doar un alter ego se poate dubla la infinit. 
Dar adevarul si realitatea pot aduce ‘gerul si frigul’ omului ramas sa existe in singuraticul si izolatul “ego” ce se construieste in el si niciodata real intr-un altul.
Pentru ca daca ar putea sa se investeasca in altul atunci ar fi sacrificiu, iar asta ar arata ca intr-un fel divinul inca se multiplica spre infinit. Ar arata ca umanul poate iubi pe celalat dar dintr-o inima prabusita in Imitarea Lui.
Indraznesc cu timiditate sa sper intr-o zi omul v-a dori sa fie om din definitia corecta a creatiei.
Indraznesc cu timiditate sa sper ca intr-o zi omul, ca eu, fara aroganta voi recunoaste trecutul si necesitatea de a sta in fata Infinitului pentru definire si redefinire.
Si ziua aceea va avea imbujorarea unui rasarit spre vise din paradis, de veacuri ascunse, prafuite, dar gasite, alese chiar daca si de fiul ratacitor, sau de multimea ce redescopera speranta in coloanele de existenta ale infinitului.

Onesti, duminica, decembrie 29, 2019
21:15

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu