luni, 31 mai 2021

univers în cuvinte

Într-o zi oarecare, când ploaia se oferea cu îmbelșugare în grădina noastră, am auzit un zgomot: zgomot a univers ce se sfarmă în miliarde de cuvinte!
Undeva în grădina sufletului și a minții mele, că uneori e îngrijită, alterori nu, cu gânduri sădite și flori ce-și arată mirosul spre delectarea frumosului ce nu poate fi explicat pe deplin sau chiar răsplătit, locul acesta rămâne întinderea în care cuvintele par pierdute, sau uitate mai mult sau mai puțin intenționat...
Aici existăm unic, și foarte intens... acesta este universul nostru...

Monday, may 31, 2021
Onești

duminică, 16 mai 2021

Rămâi!

 Nu știu cum se așează timpul spre încheiere...

Nu știu cum se oprește existența pentru un anumit loc, pentru anumiți oameni, dragi, pentru a te uita în cu totul alte direcții, pentru cu totul alte planuri și acțiuni...

E drept că e a doua oară când trecem pe aici, dar parcă acum este mai matură trecerea.

În câteva luni casa aceasta va fi casă pentru altă familie. Și acasă se schimbă pentru alt loc.

Te uiți la fiecare colț prin care piciorul tău a pășit. Îți este familiar. Și totuși începe să fie un drum la care doar poți privi ca amintire.

Cu atât mai mult când e vorba de oameni.

Privești chipuri. Știi că în curând istoria lor și a ta, se va suprapune din ce în ce mai rar, mai sincopat...

Și totuși ceva rămâne...

Ce s-a construit... ce s-a adunat...



astăzi, may 16th, 2021

Onești

joi, 13 mai 2021

Undeva..

 Astazi s-a achitat tot.

Tot ce trebuia, pentru a vedea locul cu alți ochi.

S-a schimbat ceva? Da, e prima dată când se leagă trăirea de privirea ce nu se satură admirând pădurea, muntele, zarea, apusul, pășunile ce își poartă turmele cu păstorii lor.

De acum locul acela va purta un nume nou, pentru că a fost legat de persoane, de ființe.

Și așa se redefinesc locurile dar și persoanele. 

Așa se formează amintiri și determinari în prezent și spre viitor!


Onești, joi, mai, 13, 2021


visul spre realitate

 Dacă ar fi să văd însemnătatea vieții la dimensiunea reală a ei, nu aș mai privi nici o clipă ca fiind tranzitorie. Nu e tranziție, e ocazia de a fi o transformare spre Absolut.

Și așa de aproape este de gândirea noastră măreția faptului că suntem legați de El, de INFINIT, la o foarte foarte mică distanță. Cu cât vom contempla mai mult la această dimensiune a existenței noastre ca fiu, ca moștenitor, ca prieteni ai Lui, cu atât prezentul capătă realul.

Și apoi ar trebui să începem să existăm la cea mai înaltă posibilitate a existenței, pentru un viitor cu mult peste cea mai îndrazneață zugravire a imaginației noastre.


și așa mă trezesc ... nu din vis, ci din înșelarea că nu am sens, că nu sunt cine a spus El că sunt, adică fiul Lui, frate cu Împăratul... mă trezesc la realitate că tot ce este legat de El are valoare, și timpul a demonstrat aceasta.

Onești, joi, mai 13, 2021