Cerul se toarna n cuvinte de lacrimi
Neoprit ca briza marii
Cantul armonic al ploii de toamna
Oare nu se termina norii?
Si iarba musteste de cer pe pamant
Si frunzele spala si praful si zarea
Doar ochii nu plang privind pe ferestre
Aici ne gasim cautarea.
Copacii in ploaie sunt mai vii ca oricand
Si iarba e verde a ruga
In case trosneste caldura din fum
Si inima discret se alunga.
Fara Tine belsugul e rece si vag
Nesatul pentru ziua ce vine
In idei, singuratic dar mandru pribeag
Osciland inspre rau, dinspre bine.
Prabusit in torentele lumii eterne
Existi ca sa strangi nemurirea
Apoi, licariri de divin spre uman
Rasarind dinspre tine iubirea.
Sabbath, september 17, 2022
Lapusna 12:32
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu