Te am vazut astazi.
Erai venit din alta lume.
Parca erai alt om, zabovind inca putin, spre grabita ta destinatie.
Privirile s-au asezat profund pe realitatea prezenta. Fara cuvinte sa ne oboseasca trupul am inteles si tu si eu putin din scena noastra dintre statii.
Luptam intre acceptare si visare. Intre abandon sau incredere. Si aici de cele mai multe ori avem doar un raspuns: tacerea. Tacerea trecerii noastre pe la climaxul Lui existential.
E o forma de inomenire a noastra, un botez in umanizare sau dezumanizare.
Da, in fata deformarii suferintei raman cu El de mana. Mai mult nu stiu. Si nici nu stiu daca este mai mult, pentru ce traiesc sau ce nu mai pot trai.
thursday, december 29, 2022
Iasi
1:34
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu