Poemul iubirii

 Te aștept

Lângă orizontul fiecărei clipe,

Să văd frumosul cu tine,

Spre cât cuprinde infinitul.

Ești mereu

universul meu.

Ești aici, lângă bătaia inimii.

Cuprinzi tot ce vibrează,

Și schimbi respirația lor, 

Și a mea.

Ca un mugur de cale lactee

În miliarde de stele.

Te cuprind totuși în palmă.

Ca un fulg, 

Ca o lacrimă, 

ca un diamant.

Te întrupezi apoi gândurile mele,

apoi spre vorbe...

Ca un vis, ce nu îți oprește trăirea.

Mă găsești în bucuria jocului

de a fi într-un colț de Paradis

cu miresme de tei, de liliac și de prezență divină.

Trăim mereu alt răsărit. 

Tu, eu, și iubirea noastră.

Monday, January 26, 2026

11:04

Cernica

Love is

 Faptul că se poate scrie, de atâtea milenii, despre iubire, o face atât de valoroasă prin trăirea ei, rând pe rând, a celor ce îi dau curs în dansul ei infinit.

Căci asta e iubirea, o fărâmă de infinit, ce construiește trăiri și înălțimi ce își arată vârfurile și frumosul, prin transformarea și perpetuarea vieții fără risipă, sau mai bine zis îmbrățișarea ei spre a fi, pentru persoana iubită.

E acolo, e vie, și determină rezonări cu trecutul, cu prezentul, cu viitorul, în clipe și momente de repetare a emoției, a vibrării pe coordonate de speranță, de vis, de a fi ca o bucurie deplină.

sunday, January, 25, 2026

Cernica

Stropi

 

Sunt stropi din realități diferite de cotidian.

Ce mare e distanța dintre lumi.

Sau ce mica este.

Ce ușor devii străin aici, 

Sau ce repede devii de-al casei.

Ca o schimbare a unei cămăși,

Sau ca o schimbare a unui anotimp.

Ce repede zboară finitul lângă infinit.

Și totuși, eu nu sunt, decât șansa de a fi o realitate dincolo de cotidian.

Friday, january 23, 2026

Cernica

Infinit

 Ce uimitor este sa fie o dimensiunea reala de a sta in infinit.

Prin ganduri si realitati mai mari si mai profunde decat noi.

Prin interactiunea cu Fiinta Lui.

Si cand te gandesti ca a fost creata special aceasta posibilitate. De la inceput Cineva s-a gandit sa ne cuprinda in a gusta din vesnicie.

Cernica

Friday, january 26, 2026

E deja ieri

Cate secunde, cate ore, cate zile s-au perindat prin trǎirea mea, cati pasi au cuprins locurile si ce distanta de spatiu a cuprins timpul existentei mele?

Mai sunt eu dupa un an, dupa doi, dupa noua ani?

Cu  mine timpul si spatiul in ce nuante se aseaza spre definire si observare?

Fara mine, imi pot imagina culorile tabloului ?

Culorile incep sa si reia valoare, intensitatea si contrastul!

Privesc o lume, un spatiu, ca pe un dat al adaptabilitatii…

E deja ieri in lumea mea, doar cand ma pricesc prin ochii care nu mai sunt.

Timpul fura din mainele timpului si a spatiului cuprins in existenta ce o puteam avea.

Singur intr un maine in care trebuie sa ma regasesc. 

Si traiesc trairea ta, a mea, a celuilalt ca bucurie in descoperire.

Existam Clayster!

Uitand sau perpetuand dorul si frumosul de a trai!

Cernica