Astăzi am participat la o prezentare* în care am înțeles că nu rămâne nimic după mine. Nimic, nici o urmă materială care să arate ideea de viu. Ca iarba, ca floarea, cum spune Isaia 40.
Dar cuvintele rămân, mai ales cuvintele Domnului. El rămâne în veac. Orice altă formă poartă nuanța de a fi a cuvântului. Chiar și cel neadevărat. Dar aici este diferența, ale Lui rămân veșnic. Nu vor dispărea nicodată în scop, relevanță, cerere. Sunt vii și aduc viață infinit.
Aici este o formă de infinit deci, o formă de a fi, de la El, spre veșnicie. Cuvânt.
miercuri, mai 13, 2026
** Ronny Nalin, directorul GeoScience de la Conferința Generală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu